Indiferent că vorbim despre motoare pe motorină sau benzină, distribuții pe curea sau pe lanț, acestea au o durată finită de viață. Dar ce se întâmplă dacă lanțul sau cureaua de distribuție se rup?
Fie că este vorba despre motoare diesel sau pe benzină, fiecare motor modern în patru timp folosește un sistem de distribuție, care sincronizează mișcarea componentelor. Fără acest sistem, motoarele nu ar putea funcționa, pentru că elementele în mișcare s-ar lovi unele de altele.
Nu este o regulă scrisă ca un tip de motoare să folosească un tip de distribuție. Există motoare diesel care folosesc curea de distribuția și motoare pe benzină care utilizează lanț, dar și viceversa. Cel mai important lucru este să avem efectuăm mentenanța în mod corect și să fim atenți la semne de uzură ale sistemului de distribuție.
Procedura diferă de la un sistem la celălalt. Pentru motoarele ce folosesc curea de distribuție poți face o inspecție vizuală. De regulă, există un capac de vizitare, pe care îl poți da la o parte pentru a vedea starea curelei. O curea uzată, îmbătrânită, va prezenta crăpături în cauciuc, poate chiar și dinți lipsă. Cel din urmă este un semn că distribuția ar putea fi chiar sărită de la punct.
Verificarea lanțului de distribuție este puțin mai complicată, iar o inspecție vizuală adesea nu este posibilă. Da, poți îndepărta capacul de completare al uleiului și să arunci o privire, pentru o inspecție rapidă. Însă, vei avea rezultate mai bune făcând o verificare acustică. Verificarea trebui făcută la rece, eventual după ce mașina nu a fost pornită pe timpul nopții. Astfel, uleiul se poate scurge înapoi în baia de ulei, inclusiv din întinzătorul lanțului.
Dacă la pornire se aude un zgomot metalic, atunci este foarte probabil ca lanțul de distribuție să fie uzat și trebuie înlocuit.
Cureaua de distribuție rezistă mai puțin decât lanțurile. De regulă, producătorii recomandă schimbarea curelelor de distribuție odată la circa 100.000 de kilometri. Există și motoare precum 1.0 EcoBoost de la Ford, care folosesc un sistem cu curea imersată în ulei. În teorie, acest lucru ar trebui să prelungească durata de viață a curelei, însă există un efect secundar. Particule din curea se desprind în timp, ceea ce poate duce la înfundarea sorbului pompei de ulei. Blocarea acestuia poate lăsa motorul fără ungere, ducând la uzuri anormale sau chiar la calarea întregului motor.
De cealaltă parte, distribuțiile pe lanț pot rezista mult mai mult, în special dacă folosesc un sistem cu lanț dublu. Fiecare producător oferă un interval de înlocuire al acestuia, însă lanțul ar trebui verificat periodic, ideal la fiecare schimb de ulei. Dacă motorul a fost întreținut corespunzător, distribuția pe lanț poate rezista chiar și 200.000 de kilometri înainte de a necesita înlocuire.
Avantajul distribuțiile pe curea este că sunt relativ ieftin de înlocuit. De asemenea, sunt și mai ușor de înlocuit. Distribuțiile pe lanț sunt mai costisitoare, atât prin prisma pieselor, dar și prin complexitatea și prețul mai mare al manoperei necesare.
În momentul în care cureaua sau lanțul de distribuție se rup, componentele motorului se vor desincroniza. Astfel, valvele pot rămâne deschise, iar pistoanele vor lovi în ele, existând șanse foarte mari să le îndoaie. În urma ruperii distribuției, alte componente pot fi afectate, de asemenea, precum pistoanele, bielele sau chiar carterul.
Motoarele cu interferență – așa cum le spune și numele – în momentul în care distribuția se rupe, valvele vor interfera cu pistoanele, dat fiind faptul că pistonul urcă suficient de mult în interiorul cilindrului pentru a atinge valvele ce coboară din chiulasă. În mod normal, sincronizarea dintre aceste componente le împiedică din a se lovi. În lipsa curelei sau lanțului, acestea se vor ciocni în interiorul motorului.
În schimb, există și așa-numitele motoare fără interferență. Dată fiind natura acestora, în care pistonul nu ajunge niciodată să interfereze cu supapele, punctul mort superior aflându-se sub punctul maxim de deschidere al acestora. Astfel, nici măcar atunci când distribuția cedează, pentru aceste motoare nu există risc de avarie. Un astfel de motor este cel de 1.4 litri (KxJ) folosit de Renault pe modele precum a doua generație Clio.