Test Drive cu Volkswagen Tayron – Un familist convins, foarte priceput la tehnologie

Volkswagen Tayron este cel mai nou nume din gama producătorului german. SUV-ul de clasă medie vine în Europa ca rival pentru Hyundai Santa Fe și pentru a face puțină concurență internă Skodei Kodiaq.

Producătorul german știe unde trebuie să lovească pentru a obține succesul, iar SUV-urile sunt o mină de aur pentru producătorii auto în acest moment. Să ai măcar un model în fiecare segment îți aduce un avantaj, iar germanii fix acest lucru au făcut.

Anul trecut, Volkswagen a lansat noul Tayron, un nou SUV ce se poziționează fix între Tiguan și Touareg. Te poți raporta la Tayron ca la un nou Tiguan Allspace, pentru că, în esență, fix asta este. Doar că Volkswagen a vrut să creeze o diferență clară, cel puțin în nomenclatură, între SUV-urile sale.

Ce este Volkswagen Tayron?

Pe scurt, Tayron este un frate mai mare pentru Tiguan, un Tiguan long wheel base, dacă îmi permiteți gluma. Totuși, noul SUV al celor de la Volkswagen nu este doar un Tiguan mai lung. Designerii s-au asigurat ca, în ciuda limbajului de design similar, Tayron să aibă propria identitate.

Iar acest lucru îl poți vedea la exterior, deoarece Tayron este mai pătrățos, mai robust decât un Tiguan. Blocurile optice au o formă ușor diferită, ceva mai angulară, în timp ce spoilerul față este mai masiv. Pasajele aripilor nu sunt rotunde, așa cum vedem la noul Tiguan, ci au o formă rectangulară. Lungimea suplimentară este un alt semn că ai de-a face cu un Tayron, ci nu cu un Tiguan.

Al doilea cel mai mare SUV Volkswagen disponibil în Europa – după Touareg – este construit pe platforma MQB Evo. Tayron măsoară 4.792 mm lungime, 1.853 mm lățime, 1.666 mm înălțime și oferă un ampatament generos, lung de 2.790 mm. Prin comparație, noul Tiguan măsoară 4.539 mm în lungime și are un ampatament lung de 2.677 mm.

Astfel, avem de-a face cu un SUV de clasă medie, care va concura în Europa cu modele precum Hyundai Santa Fe, Honda CR-V sau cu fratele de grup și platformă – Skoda Kodiaq.

Volkswagen Tayron este un uriaș discret

În bună tradiție Volkswagen, exteriorul noului Tayron nu va atrage prea multe priviri în trafic, cu toate că pachetul cosmetic R-Line funcționează bine pe această caroserie mare. S-ar putea să fii mai repede remarcat pe timp de noapte, grație farurilor IQ.Light HD Matrix – cu câte 19.200 de pixeli în fiecare far – și benzii iluminate. Pe partea frontală a mașinii tronează logo-ul VW iluminat, oglindit și în partea din spate.

Acolo regăsim și o bandă LED și stopuri cu efect tridimensional. Fiind vorba despre pachetul de lumini de top, nu pot lipsi nici semnalizările dinamice, cu care ne-am obișnuit deja de câțiva ani încoace. Rămân la capitolul lumini și vă spun că LED-urile de curtoazie montate în mânerele ușilor față proiectează sigla Volkswagen.

Pachetul R-Line cu care mașina testată de mine a fost dotată aduce și multe elemente decorative finisate în negru lucios – grile, capacele oglinzilor, pasajele roților etc. Exteriorul este completat, cel puțin în acest caz, de cele mai mari jante disponibile. Acestea măsoară 20 de inch în diametru.

Trei nivele de echipare sunt disponibile în prezent pentru Tayron: Life, Elegance și R-Line. În funcție de linia de echipare aleasă, mașina va avea un look ușor diferit, cea mai agresivă fiind R-Line. Aceasta include și trei embleme R discrete – una în partea frontală și câte una pe fiecare dintre ușile față.

La interior avem „business as usual”

Interiorul noului Tayron este foarte similar cu cel folosit de cea de-a treia generație Tiguan. Planșa de bord este ușor diferită, dar dacă nu ești atent, ai putea spune că sunt identice. Ergonomia rămâne aceeași, bazată pe o bună dispunere a comenzilor în cabină și suprafețe bine gândite, cu reglaje ample pentru scaune, coloana de direcție și cotiera centrală.

În cea mai mare parte, materialele sunt de calitate. Partea superioară a planșei de bord și a fețelor ușilor față sunt acoperite cu o spumă moale. Fețele ușilor spate fac rabat la acest material și folosesc doar material tare, dar sunt finisate, la fel ca în față, cu inserții din microfibră, piele și au buzunare capitonate cu material textil.

Este de apreciat că zona în care îți odihnești genunchiul este acoperită cu un material moale, cusut. De asemenea, postul șoferului este spațios, bine desenat și nu va pune probleme nici celor mai înalți dintre noi. De asemenea, consola centrală este spațioasă și bine gândită, cu diverse spații de depozitare și o cotieră generoasă, cu reglaje pe înălțime în trepte. Aici regăsim și selectorul multifuncțional, care controlează atât volum, cât și modurile de condus ale mașinii. Dar unde este selectorul transmisiei, te ai putea întreba. La fel ca la Passat și Tiguan, acesta a fost mutat pe coloana de direcție, în stilul noilor modele Hyundai – Kia.

Butoanele sunt de domeniul trecutului la bordul noului Tayron. Toate comenzile – inclusiv cele ale climatizării. În funcție de echipare, mașinile vor fi echipate fie cu un ecran ce măsoară 12,9 inch în diagonală, fie cu ecranul mai mare, de 15 inch. Acesta este acompania de un instrumentar de bord complet digital și – opțional – de un head-up display proiectat direct pe parbriz.

Ai la dispoziție și două încărcătoare wireless pentru telefonul mobil, iar dacă nu vrei să le folosești, ai o a doua treaptă, pe care poți lăsa telefonul. Nu va aluneca de acolo, pentru că suprafața este cauciucată. Singurul loc în care vei mai găsi butoane (din fericire) este volanul. Volkswagen a decis să renunțe la comenzile tactile de pe volanele sale și să revină la butoane fizice, tradiționale, decizie pe care o salut.

Gândit pentru familie, cu un portbagaj uriaș și până la șapte locuri

Fiind mai mare decât Tiguan, Volkswagen Tayron poate fi configurat cu până la șapte locuri. Dacă alegi motorizarea PHEV, atunci vei fi limitat la doar cinci locuri pe scaune. Altfel, poți să transporți până la șapte pasageri. Totuși, cred locurile de pe al treilea rând sunt potrivite doar pentru copii sau pentru adulți mai mici de statură.

În configurația de bază, cu tracțiune față și cinci locuri, portbagajul lui Tayron măsoară 885 de litri. Pentru variantele PHEV, volumul în portbagaj scade la 705 litri. În cazul mașinii testate, o configurație cu șapte locuri și motorizarea 2.0 TDI cu tracțiune integrală, volumul în portbagaj cu rândul trei rabatat este de 805 litri. Dacă rabatezi și rândul doi de scaune, atunci volumul total ajunge la 2.090 de litri. Mai mult decât generos, spun eu.

Cu toate cele trei rânduri de scaune ridicate, rămâi cu 345 de litri în portbagaj pentru a pune câteva bagaje. Altfel, deschiderea hayon-ului este amplă, ai multiple puncte de ancorare în portbagaj, dar și compartimente mai mici, pentru mărunțișuri.

Și, în cazul în care ai mâinile pline cu cumpărături, atunci poți deschide hayon-ul electric prin trecerea piciorului pe sub bara de protecție. Procedeul este valabil și dacă vrei să închizi portbagajul, doar nu uita să te dai puțin în spate, altfel hayon-ul nu va coborî.

Ce motorizări sunt disponibile pe noul Volkswagen Tayron?

În România, noul SUV de clasă medie al celor de la Volkswagen este disponibil în trei variante de motorizare. Propulsorul de bază este cel de 1.5 litri, mild-hybrid, care dezvoltă 150 CP. Pe baza acestui motor de 1.5 litri este dezvoltat și sistemul hibrid cu încărcare la priză (PHEV), care dezvoltă 272 CP și, conform Volkswagen, poate parcurge aproape 120 km cu o singură încărcare a bateriei.

Eu am avut la dispoziție tradiționalul 2.0 TDI, care în acest caz produce 193 CP și 400 Nm. Această motorizare vine în standard cu tracțiune integrală. Toate mașinile sunt dotate în standard cu transmisie automată, indiferent de motorizarea aleasă. La fel ca în cazul noilor generații Passat sau Tiguan, transmisia manuală nu este prezentă nici pe noul Tayron.

Producătorul declară că mașina poate sprinta de la 0 la 100 km/h în 8 secunde, către o viteză maximă de 221 km/h. Mai important este valoare medie de consum. Volkswagen spune că exemplarele Tayron în această configurație au un consum medie de 6,4 litri de motorină/100 de kilometri.

Culmea este că am atins această valoare, ba chiar am bătut-o. După 550 km parcurși la volanul lui Tayron, consumul mediu indicat pe bord a fost de 6,3 litri/100 km. O valoare bună pentru un SUV de acest gabarit, în configurație cu tracțiune integrală. În oraș, media de consum a fost de 10,1 litri/100 km, iar pe autostradă, valoarea a rămas blocată la 6,5 litri/100 km, în condiții de mers legal, constant cu 130 km/h. În afara orașului, pe drumuri naționale, te poți aștepta la consumuri cuprinse între 5 și 6 litri/100 km.

Cum se conduce?

Încă din start am apreciat reglajele ample, care te ajută să îți găsești ușor și rapid poziția la volan. Scaunele coboară suficient, chiar și pentru cei care preferă o poziție mai joasă la volan. De asemenea, în ciuda aparențelor sportive, acestea sunt foarte confortabile. Funcția de masaj a acestor scaune ErgoActive s-a dovedit utilă după câteva ore de stat în trafic. Cele zece puncte de presiune din spătar te pot energiza și îți dezmorțesc spatele într-o călătorie mai lungă.

Exemplarul pe care l-am testat a fost dotat și cu suspensia adaptivă DCC Pro. Aceasta are amortizoare adaptive cu două valve – una se ocupă de compresie, cealaltă de revenire – astfel că ai multiple moduri de condus care afectează și tăria amortizoarelor controlate electronic. Nici măcar jantele de 20 de inch nu au putut perturba confortul la rulare de care dispui atunci când lași mașina pe modul Comfort.

Dacă vrei să te distrezi puțin, poți trece selectorul rotativ în Sport. Direcția se întărește puțin, suspensia devine mai rigidă, iar mașina nu se înclină la fel de mult în viraje. De asemenea, transmisia automată cu șapte trepte și dublu ambreiaj va tinde către viteze mai mici, pentru a ține motorul mai turat. Nu este o mașină sport – nici pe departe – însă pe un drum ceva mai sinuos, acest mod de rulare ține SUV-ul de 1.750 kg în frâu.

Este clar că lui Tayron îi place autostrada. Aici suspensia se așează foarte bine pe carosabil, indiferent cât de rugos este acesta, motorul diesel dispare în fundal, iar antifonarea își arată adevărata valoare. Cel mai pronunțat zgomot este cel produs de anvelope. Altfel, zgomotul de vânt este redus la minimum, lucru la care contribuie și parbrizul laminat acustic. Nici măcar din zona oglinzilor nu am auzit vreun sunet supărător.

Și dacă tot sunt la capitolul sunet, mi-ar fi plăcut ca sistemul audio să aibă ceva mai mult „zvâc”. Sunetul este mediocru, astfel că dacă îți place să asculți muzică în mașină la calitate cât mai înaltă, probabil că ar fi bine să investești în sistemul audio opțional de la Harman Kardon.

Altfel, Tayron este genul de mașină pe care o alegi cu familia în minte. Nu vei duce lipsă de spațiu sau confort, iar motorizarea pe motorină rămâne recomandarea pentru cei care parcurg mulți kilometri și nu se prea aventurează în traficul urban. Trebuie să fii pregătit pentru mărimile mai mari, pentru că este ceva mai greu de parcat decât un Tiguan. La acest capitol nu o ajută nici camerele, care, pentru 2025, au o rezoluție cel mult mediocră.

Prețuri și concluzii

Volkswagen Tayron se alătură unui segment deja competitiv, în care concurează rivali cu nume consacrate și dotări atractive. Din fericire, Tayron vine, la rândul său, cu o gamă vastă de dotări și o selecție de motorizări care va crește în viitor. Este clar gândit pentru familiile numeroase, care au nevoie de spațiu și, eventual, de mai multă gardă la sol. Uită-te la el ca la un Passat care a fost la sală.

Partea mai puțin fericită este prețul. În România, Tayron are un preț de pornire de 43.066 de euro, cu TVA inclus. Fix configurația testată de mine, acest R-Line cu motorizarea de 2.0 litri, pe motorină și tracțiune inegrală, are un preț de listă de 62.152 de euro, cu TVA inclus.